Corticoterapia reprezinta tratamentul cu hormoni ai glandei suprarenale, in special cu cortizol. Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor si au rol in secretia hormonilor responsabili de reglarea nivelului de stres, a rezistentei la infectii, a metabolismului si a sexualitatii (echilibrul dintre hormonii masculini – androgeni si cei feminini – estrogeni determina sexul masculin sau feminin si influenteaza si activitatea sexuala).
Glucocorticoizii sunt hormoni secretati de aceste glande si, in farmaceutica, ei exista sub forma sintetica si sunt utilizati ca medicament, in doze superioare celor care exista in mod normal in organism, si produc efecte adverse importante impreuna cu exagerarea efectelor metabolice.
Ei au efect antiinflamator, de scadere a sistemului imunitar, cresc secretia de acid clorhidric la nivelul stomacului (poate duce la aparitia ulcerului gastric), stimuleaza sistemul nervos central (pot induce depresie sau psihoza), cresc presiunea de la nivelul ochilor si glicemia, diminueaza procesele de crestere, intarzie procesele de cicatrizare, scad masa musculara si osoasa, favorizeaza ruperea fibrelor de colagen (duc la aparitia vergeturilor) si depunerea tesutului adipos, indeosebi la nivelul fetei si abdomenului (ceea ce da aspectul caracteristic unui exces de hormoni).
Indicatiile folosirii glucocorticoizilor
Indicatiile sunt in afectiuni dermatologice (lupus eritematos, psoriazis, urticarie in forma grava), in afectiuni digestive (boala Crohn, hepatita cronica autoimuna, hepatita alcoolica acuta severa), afectiuni hematologice (anemie trombocitopenica, leucemii sau limfoame), afectiuni endocrine (tiroidita), cancere (pentru impiedicarea unor reactii adverse ale citostaticelor si pentru combaterea unor efecte secundare dezvoltarii cancerului), afectiuni ale rinichilor, neurologice, respiratorii (astm, bronhopneumopatie cronica obstructiva) sau reumatologice grave ori vaste si trebuie obligatoriu inainte de administrare consultarea medicului specialist.
Contraindicatiile nu sunt absolute atunci cand administrarea lor este de importanta vitala, insa corticoterapia este de preferat sa nu fie folosita la persoanele cu ulcer gastric, osteoporoza, psihoza, stari infectioase (herpes, varicela, zona zoster), atunci cand riscurile depasesc beneficiile.
Efecte adverse ale corticoterapiei
Acestea cuprind atat exagerarea efectelor metabolice (diabet, osteoporoza, retentie hidrosalina etc.), cat si actiunea propriu-zisa asupra unor organe (ulcer gastric, cataracta). Tratamentul indelungat cu corticoizi poate duce in timp la aparitia hipercorticismului, cu redistribuirea tesutului adipos la nivelul fetei si abdomenului, cu pilozitate, acnee, insomnii, bulimie. Hipocorticismul apare in timpul tratamentului sau in urma intreruperii acestuia si se manifesta prin astenie, apatie, iritabilitate, hipoglicemie, hipotensiune arteriala. Pentru prevenirea sau atenuarea simptomelor hipocorticismului, administrarea glucocorticoizilor se face cu mare prudenta, in doze terapeutice minime, evitand tratamentul indelungat pe cat posibil.
Utilizarea glucocorticoizilor trebuie evitata la persoanele cu risc crescut, precum la cele cu afectiuni cardiovasculare, hipertensiune, ulcer, gastrita, esofagita. Initial, tratamentul incepe cu doze mari, iar daca va trebui urmat mai mult de 10 zile, doza se reduce, in functie de efecte, pana se ajunge la oprirea medicatiei. In afectiunile severe cu evolutie prelungita, tratamentul se continua cu doza minima recomandata de medic. Se va evalua cu mare grija raportul risc/beneficiu terapeutic, precum si posibilitatea dezvoltarii corticodependentei.
Glucocorticoizii se pot administra oral, injectabil sau sub forma de suspensie apoasa, administrata intramuscular, intraarticular sau sub forma de solutii injectabile intravenos. Oprirea brusca a tratamentului duce la exacerbarea simptomelor bolii tratate. De aceea, inainte de inceperea sau intreruperea oricarui tratament cu corticoizi, este necesar un consult amanuntit la medicul dumneavoastra specialist si, la recomandarea acestuia, este necesara efectuarea unui set de analize medicale.
Roxana Mateescu
Studenta anul VI
UMF Carol Davila „Bucuresti”
